Afacere cu scop nobil? Da, se poate!

Piața românească își regăsește identitatea, antreprenorii prind curaj, micile afaceri cresc, iar clienții văd valoarea produselor dincolo de prețul afișat.

Psihologic vorbind, când vrem să cumpărăm ceva căutăm o soluție la nevoile personale. Cum ar fi dacă am cumpăra căutând o soluție la nevoile comunității?

Suntem nostalgici după produse românești și ne este familiar faptul că potențialul agricol și de producție, al României, este ridicat.

În media am auzit destul de des despre lupta producătorilor locali de a intra pe piață și de a-și vinde marfa, cât și despe risipa alimentară provenită din acest segment.

Francezul are pe raft produse franțuzești, neamțul are pe raft produse nemțești, în timp ce românul are pe raft produse franțuzești și nemțești.

Să nu uităm că marile companii nu au lăsat o imagine pozitivă în 2013, după ce s-a descoperit faptul că sub același brand, produsele aveau o calitate mult mai ridicată în țările vestice în comparație cu țările estice.

România poate să facă o mișcare. Într-o măsură ridicată acest moment a fost favorizat de răspândirea valorilor Uniunii Europene, transmise la nivel identitar, prin educație sau cultură, dar și la nivel comercial, încurajând accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea afacerilor. Scopul final al Uniunii fiind existența unei economii circulare sustenabile în spațiul european. Pentru a avea o economie circulară, România trebuie să producă.

Un bun exemplu este Start-Up Nation, care a reușit să-i ajute antreprenorii să înceapă sau să-și continue o afacere recent întemeiată, chiar dacă nu au experiență în domeniu.

Pentru a putea dezvolta un plan de afaceri, UE se asigură că proiectele antreprenorilor care accesează aceste fonduri îndeplinesc câteva criterii. De exemplu: activează în zone defavorizate, crează locuri de muncă, angajează șomeri sau persoane în vârstă și aduc o schimbare în peisajul social și economic românesc.

Rezervele există pentru că românul știe că nimic nu e gratis. Accesarea de fonduri e o misiune, un angajament pe termen lung de a rezolva o problemă. Acestei responsabilități i se mai poate adăuga procesul birocratic.

În final, rămân în joc doar antreprenorii serioși, sinceri și dedicați. Nu întâmplător tot auzim povești în care antreprenorii susțin că munca lor este facută din pasiune.

Ramona Păun, după ce a obținut finanțarea, a pus bazele unei fabrici care produce snacks-uri din fructe uscate, în Pitești. Sub numele brand-ului **Natural Sins**, încurajează un stil de viață sănătos prin consumul de produse naturale, dar și utilizarea produselor prime naturale, obținute de la cultivatori locali de fructe.

Acestea au prins foarte bine la mame și corporatiști, spune Raluca Găleată, care tot prin Start-Up Nation a obținut o finanțare în zona de producție a snacks-urilor sănătoase, astăzi cunoscute ca **Naturoid Snaking**.

Naturoid Snacking — sursa: https://www.facebook.com/naturoid/

Interesul pentru produse românești și naturale a crescut, la fel și diversitatea lor. Producerea de sucuri naturale a prins foarte bine, la fel și zona de cofetărie-patiserie. Alimentele BIO sunt cerute de clienți, în timp statutul de antreprenor devine atractiv pentru români, iar cu ajutorul fondurilor europene încep să devină interesați de ideea deschiderii unei afaceri în trend.

România — servicii și soluții pentru comunitate în online

Din punct de vedere tehnologic, România stă foarte bine. Rețeaua de tele-comunicații este intinsă, un telefon smart este accesibil, în timp ce internetul este cel mai rapid și are și cel mai mic preț. De asemenea, companiile mari deschid sedii la noi pentru că sunt atrași de raportul calitate-preț al dezvoltării industriei software.

Însă cum ajungem de la inginerie la rezolvarea unei probleme sociale?

Ne este cunoscut faptul că marile companii obțin un profit uriaș. Întodeauna ne-am gâdit de ce acestea nu se implică mai mult în acțiuni de caritate. Proiectul **BuyAndHelp răspunde acestei probleme, aducând o platformă care ajută la strângerea de fonduri pentru cazuri sociale, prin intermediul comerțului online și al marketing-ului afiliat**.

Astfel, dacă un client vrea să cumpere un laptop, o poate face prin intermediul site-ului BuyAndHelp, iar o mică parte din suma achitată, adică un comision, va ajunge către o cauză socială. Prețul produsului achiziționat rămâne la fel ca cel de pe site-ul furnzorului, în timp ce cumpărătorul poate alege către care cauză se vor duce banii.

Tot în spațiul online vedem că noua generație de părinți caută tot mai multe informații despre educație. Parentool este un instrument dezvoltat în România, care vine în ajutorul acestora cu informații de specialitate și personalizate. Informația nefiind structurată în mediul online, iar parinților fiindu-le aproape imposibil de a lua parte fizic la cursuri de parenting, automat o soluție online poate aduce o schimbare uriașă în viața unui părinte, cât și în peisajul virtual românesc.

Este bine sau nu este bine să lăsăm copiii să umble pe tabletă?

Rămânem în zona de educație și ajungem la o aplicație pentru familii. Sunt părinți care poate uneori se simt vinovați când își lasă copilul în fața unui ecran, însă în același timp nu putem să îi privăm pe cei mici de un instrument care a devenit indispensabil stilului de viață contemporan. În acest context nu trebuie să fim ignoranți și avem nevoie să-i educăm pe cei mici să fie selectivi atunci când utilizează telefonul, tableta sau calculatorul.

Când copilul este expus la conținut educativ, pregătit de specialiști, părintele prinde încredere! Acest lucru și l-au dorit și cei de la **Wello, o aplicație dezvoltată în Cluj, destinată atât părinților, cât și copiilor, care încurajează un stil de viață sănătos. Start-up**-ul răspunde prevenirii riscului de îngrășare al copiilor și a primit numeroase premii internaționale.

Wello oferă planuri personalizate pentru familie, încurajează socializarea, furnizează informații despre o nutriție sănătoasă, joculețe, competiții sănătoase (de exemplu: cine a făcut mai multe exerciții săptămâna aceasta).

De la fast-food la fast-fashion

Industria vestimentară pe cât de frumoasă în magazine, pe atât de dăunatoare este naturii, fabricile de haine reușind să polueze atât aerul, cât și apa și solul.

**Øko mizează în schimb pe producerea tricourilor sustenabile, din materiale reciclabile, cum ar resturi de bumbac sau plastic. Au un număr limitat de producție pe lună, tocmai pentru a-și păstra calitatea și unicitatea, dar și pentru a încuraja achiziționare de articole textile realizate mai încet. De asemenea, brand-ul împlică artiștii locali în producerea pieselor vestimentare, iar design-ul acestora sunt în stilul streetwear și minimalist**.

Prezentare platformă Garderoba Infinită

O altă alternativă fashion au găsit și cei de la **Garderoba Infinită, un start-up care încurajează economia circulară în industria hanelor. Astfel, pentru a evita ticsirea dulapului cu haine, poți opta pentru revânzarea acestora prin intermediul marketplace-ului înființat de Andreea și Adriana, în București**.

Turismul, o mină de aur pentru antreprenorii români

În zona turistică există diferite laturi de dezvoltat în România, însă procesul de implementare, în unele cazuri, este blocat de lipsa infrastructurii. Între timp, un fost avocat, pasionat de călătorii, a construit platforma **Romanian Friend **dedicată turiștilor străini care doresc să viziteze țara.

Prin platforma Romanian Friend turistul străin primește informația structurat, concis, dintr-o sursă credibilă, autohtonă, în timp ce-și poate planifica deja traseul vacanței, locurile pe care le va vizita și spațiile unde se va caza. Totodată, micile afaceri locale sunt promovate acestea fiind expuse potențialilor clienți.

Marius Iliescu, fondator Romanian Friend

Încurajând turismul responsabil, oferind trasee personalizate și experiențe autentice, turiștii vor fi mult mai tentați să viziteze România. Marius Iliescu spune că: „Spre deosebire de alte platfome din afara granițelor, sau cele informative ale autorităților de turism, noi vrem să atragem și mai mulți oameni să vină în România, nu doar să îi captăm pe cei care au luat deja decizia”, într-un interviu acordat pentru start-up.ro.

Afaceri mici conduse de români mari

Observăm cu bucurie că start-up-urile românești au primit feed-back-uri pozitive din partea comunității. În general acestea sunt încurajate atât de autorități, cât și de consumatori. Validarea acestora pe piață atrag după sine mai multe consecințe.

Efectele imediate se pot măsura în primul rând prin asimilarea fondurilor în țară și prin crearea locurilor de muncă. Ramona Păun spune că are în prezent 4 angajați, în timp ce Raluca Găleată transmite ca are nevoie de 6 persoane pentru a face față cererii pentru producție. Cu 4 locuri de muncă aici, 6 acolo, încă 3, 2, 5 și 6 din alte 4 start-up-uri deja sunt 26 de angajați, deci 26 de familii care au o sursă de venit în plus. Nu uităm că majoritatea posturilor sunt dedicate persoanelor din categoriile defavorizate.

Efectele pe termen lung vor fi vizibile prin economia circulară, exporturi în UE, numărul crescut al afacerilor, dezvoltarea micilor afaceri în afaceri medii sau mari, durabilitatea unei firme pe piață crescută, o piață sustenabilă, fidelizarea și educarea clienților, dezvoltarea unor comunități consolidate, cu valori reale.

Cum spuneam și mai devreme, accesarea fondurilor poate pare mai dificilă la început, însă nu este imposibil. Avem numeroase exemple din toate colțurile țării gata să demonteze mitul antreprenoriatului din România. În același timp, misiunea de a revitaliza economia și peisajul social al țării este a românilor, nu a companiilor străine.