Conferința Naționala de Bioetică a ajuns la cea de-a XIII-a ediție

În perioada 8–10 noiembrie s-a desfășurat cea de-a XIII-a Conferință Națională de Bioetică, ce a avut ca principală temă Bioetica și dreptul la sănătate. Vineri, 9 noiembrie, în sala „Roma” a Hotelului Ramada din Iași a avut loc deschiderea și prima conferință numită „Demnitatea umană și dreptul la îngrijiri de sănătate”.

Afișul Conferinței Naționale de Bioetică.

Importanța autopsiei

Moderatorii conferinței de deschidere au fost: prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan, președintele conferinței împreună cu prof. dr. Duarte Nuno Vieira, Decan al Facultății de Medicină, Universitatea din Coimbra, Portugalia.

Invitatul Duarte Nuno Vieira a susținut o prezentare în limba engleză despre autopsie, intitulată The use of cadavers for teaching and research porposes. Profesorul a pornit de la o scurtă istorie a autopsiei ajungând până la modalitățile de autopsiere din zilele noastre. Un prim element pe care s-a axat discuția a fost că încă de la jumătatea secolului al XX-lea studenții nu aveau voie să asiste și să efectueze autopsii, iar în zilele noastre foarte puțini studenți asistă la acest proces.

Invitatul Duarte Nuno Vieira, Foto: Romelia Nechita.

Prin asistarea la autopsie, studenții învață să identifice afecțiunile multiple pe care le au pacienții, să conștientizeze gradul de incertitudine în medicină, să afle noi tehnici de diagnosticare și terapie, să capete curaj și să prindă experiență pentru rezolvarea problemelor medicale și adaptarea cu materialele utilizate, își cresc oportunitățile de a discuta etic și legal aspecte ale decesului și vor avea empatie față de deces și de familiile afectate.

[embed]Duarte Nuno Vieira — The use of cadavers for teaching and research purposes.

În trecut, lipsa consimțământului a celei mai apropiate rude în viața a persoanei decedate nu cauza probleme. Astăzi, datele personale și interesele vor fi protejate fără a mai cere aprobare, vor fi luate în considerare toate legile și regulamentele, dreptul la autodeterminare e relativ, iar principiul solidarității este mai important decât autodeterminarea.

Oamenii ar trebui să aibă o atitudine bună față de folosirea cadavrelor pentru a învăța și pentru a cerceta, dar moralitatea nu trebuie aplicată. Chiar dacă studenții fac practică pe manechine sau animale, nu este același lucru, deoarece autopsia pe cadavre umane are multiple avantaje: studenții pot simți mirosul, pot identifica structura organelor, dar și poziția corectă a acestora.

A explicat prof. dr. Duarte Nuno Vieira.

Programul Național de Screening

Moderatorii sesiunii de lucru Demnitatea umană și dreptul la îngrijiri de sănătate au fost: prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele comitetului și prof. dr. Cristian Curcă, membru al comitetului științific. Prima lucrare dezbătută a fost: Considerații etice în cancer, prezentată de către Liliana Chelaru.

Lucrarea este rezultatul activității unei echipe formate dintr-un patolog, un psihiatru din India, un specialist în sănătate publică și un oncolog.

Aspectele pe care le are în vedere sunt: numărul cazurilor estimate din 2018 până în 2040, îmbunătățirea condițiilor în cancer, gradul de supraviețuire și variațiile cifrelor.

În România *Programul National de Screening*, ce are în vedere detectarea cancerului, se reduce la depistarea cancerului de col uterin și se dorește ca în viitor să se implementeze și pentru cancerul de prostată și colon.

Problemele etice sunt legate de mai multe elemente: aspectele de practică medicală generală și aspectele specifice pacientului oncologic.

La abordarea Screening-ului se pune problema dacă mesajele care sunt induse sunt fals pozitive sau fals negative și dacă acestea induc medicii în eroare.

Alte probleme etice, care se bazează pe aspectele cercetării sunt: tratamentul, modalitățile și terapiile care sunt din ce în ce mai avansate din punct de vedere al medicinei moleculare, îmbunătățirea rezultatelor în toate formele de cancer, riscurile formelor de cancer, consimțământul sau refuzul pacientului de a fi tratat, dar și alocarea de resurse.

[embed]Liliana Chelaru — Un fragment din considerații etice în cancer.

Comunicarea cu pacientul

Conferința a continuat cu o prezentare de 10 minute despre importanța comunicării dintre medic și pacient susținută de prof. dr. Antonio Sandu.

Prof. univ. dr. Antonio Sandu susținând prelegerea despre comunicarea cu pacientul, foto: Romelia Nechita.

Comunicarea este un proces care condiționează calitatea relațiilor interumane. Fie că este verbală, în care cuvintele reprezintă simboluri cărora le atribuim, voluntar sau nu, înțelesuri, fie că este non-verbală, comunicarea are ca scop schimbarea de comportament sau de atitudine.

Comunicarea între medicul clinician și pacient reprezintă un concept multidimensional care implică conținutul dialogului, componenta afectivă precum și comportamentul non-verbal. În oncologie, ca și în îngrijirea paliativă, comunicarea medicului cu pacientul oncologic și cu familia acestuia, este deosebit de importantă, care în contextul progreselor diagnostice și terapeutice de astăzi, a suferit modificări importante de atitudine.

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra: stării sale de sănătate, intervențiile medicale propuse, riscurile potențiale, alternative existente la procedurile propuse, date complete despre diagnostic și prognostic.

O primă regulă de comunicare cu pacientul este realizarea unui plan de comunicare cu acesta și familia sa înainte de consultație, pentru a-i oferi suportul emoțional. Se identifică dacă pacientul dorește să fie informat despre boala sa. Se folosește comunicarea empatică: ascultarea, facilitarea exprimării pacientlui despre ceea ce i se comunică, posibilatatea exprimării emoțiilor: frică, mânie, anxietate.

A explicat prof. dr. Antonio Sandu.

Atitudinea față de persoanele decedate

Studiul Respectul față de persoanele decedate a fost prezentată de către un medic rezident pe medicină legală, tot în 10 minute. Lucrarea a început cu o scurtă definiție a respectului, care înseamnă o atitudine, un sentiment de apreciere, considerație, față de o persoană sau o insituție; o definiție a persoanei fizice și juridice.

După caracteristicile persoanei și însușirile fizice, se constată că după deces se pierde calitatea de persoană, însă respectul față de persoana decedată este reglementat și prin codul civil. Art. 78 prevede că persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa și la corpul său.

Deși după moarte trupul nu mai poate beneficia de drepturi subiective, nu-și poate asuma obligații, totuși decedatului i se datorează respect.

Este necesar consimțământul ante mortem, care să protejeze corpul de a fi folosit în cercetare, doar dacă persoana în caza și-a exprimat această dorință pe timpul vieții; să protejez corpul față de un tratament lipsit de respect și în același timp și familia.

Avortul la cerere

Lucrarea Despre sursa demnității umane. Câteva considerații privind avortul la cerere a fost prezentată de prof. dr. M. Pușcașu.

Prezentarea a început cu un exemplu din viața acestuia, despre un referndum din Irlanda, ce avea ca scop legalizarea avorturilor și a comparat gândirea oamenilor din România, ce locuiesc rural, cu manifestarea celor după legalizarea avorturilor.

Modelul cultural european are în vedere intersecția dintre dreptul roman, filosofia greacă și credința creștină, iar a încercat să înțeleagă cum se raportau la copilul nenăscut, despre demnitatea acestuia, despre suflet și despre trup.

În dreptul roman, acesta are drepturi, poate moșteni și este luat în calcul la toate drepturile unei persoane fizice. În filosofia greacă, nenăscutul este ființă duală, trup și suflet, dar momentul despărțirii sufletului de trup este declarat deces. În credința creștină, omul este chipul Lui Dumnezeu.

Infertilitatea

Studiul Percepția socială cu privire la tehnicile conexe reproducerii umane asistate medical a fost prezentată de prof. dr. Alexandra Huidu.

Inferitilitatea este o problemă stringentă de sănătate publică. Aceasta afectează interesele economice naționale pe termen lung, stabilirea bugetului de pensii din fonduri publice.

O necesitate a adoptării unei legislații dedicate rezidă în aceea că după ce o anumită tehnică devine accesibilă, este mult mai dificil de balansat interesele și reacțiile economice, medicale și emoționale de la nivelul societății.

Obiectivele sunt: determinarea nivelului de conștientizare a existenței și disponibilităților tehnologiilor conexe și reprodurilor umane asistate medical, stabilirea nivelului de acceptare socială a tehnicilor conexe reproducerii umane asistate medical, determinarea factorilor ce influențează acceptabiliatea socială a tehnicilor conexe reproducerii umane asistate medical.

Prima parte a conferinței Demnitatea umană și dreptul la îngrijiri de sănătate s-a încheiat cu o sesiune de discuții între participanți și cu prezentarea a trei postere în intervalul 12:30–13:00 ce a avut ca moderatori pe Cristina Gavriluță și Camelia Soponaru, reprezentante ale comitetului științific.

Primul poster Valori plurale și exigențe etice în lumea contemporană a fost prezentat de către Cristina Gavriluță, al doilea Copilul ca persoană vulnerabilă este o țintă în cercetare științifică? a fost prezentat de Cristian George Curcă. Ultimul a avut ca temă Consimțămîntul informat pentru terapia de fibrinoliză în accidentul vascular cerebral ischemic acut și a fost prezentat de către Iuliana Diac.

Relatare realizată de: Iuliana Mangalagiu și Romelia Nechita