De la filologie germană la Copywriting în engleză

Calea mea spre pasiune…

Photo by Debby Hudson on Unsplash

Când am ales să merg la Facultatea de Limbi Străine de la USM, nu aveam un plan clar. Nu visam la o carieră anume, nu știam ce va urma. Dar știam un singur lucru cu certitudine: iubeam cuvintele și adoram limba germană. Iubeam cum se așază în propoziții, cum pot să vindece, să atingă, să provoace sau să mângâie.

Am ales specialitatea filologia germană, nu profilul pedagogic. Nu pentru că era ușor, ci dimpotrivă, era diferit. Structurat. Clar. Dar și încărcat de cultură, de istorie, de gândire profundă.

Au fost 3 ani de învățare intensă, de întrebări, de texte grele și frumuseți neașteptate descoperite în literatură, chiar dacă pe atunci nu citeam atât de mult ca acum.

Și totuși, după ce am absolvit, am simțit un gol. Mă întrebam ce voi face mai departe, unde se pot așeza toate aceste cunoștințe. Ce sens vor avea? A fost un moment greu. Poate cel mai nesigur dintre toate.

Dar viața are felul ei de a ne arăta drumul, chiar și când nu îl vedem clar. Așa am descoperit scrisul creativ. Nu era despre traducere, ci despre creare. Despre a da viață ideilor prin cuvinte. Am început să scriu mai întâi în română, apoi în engleză, timid, dar cu o sete care nu mă lăsa în pace. Cu fiecare text, învățam nu doar cum să scriu, ci cum să simt din nou bucuria cuvintelor. A celor potrivite. A celor care mișcă, inspiră, conving.

După 4 ani de la absolvirea masteratului, am devenit copywriter în limba engleză. Și astăzi, când privesc înapoi, realizez că nimic nu a fost întâmplător. Germana m-a învățat să fiu atentă. Să fiu riguroasă, să nu las sensul să scape printre rânduri. Engleza mi-a dat libertatea de a mă exprima, de a crea lumi și voci, de a transforma idei în emoție.

Photo by Sixteen Miles Out on Unsplash

Nu m-am abătut de la drumul meu, doar că am învățat să-l văd altfel. Am plecat de la filologie cu dragostea de limbaj. Și am ajuns să transform acea dragoste într-o pasiune care îmi dă sens și bucurie.

Pentru mine, totul a început cu un cuvânt. Și încă trăiesc din puterea lor chiar dacă ajung uneori să nu am inspirație. Trece și asta.